In anul 1882 tineri casatoriti din localitatile Bozioru, Catina, Odaile si Colti din judetul Buzau au fost improprietariti in Ialomita. Cei mai multi s-au asezat in apropierea drumului Bucuresti-Constanta, infiintand satul Munteni Buzau (la inceput s-a numit Cocora Noua) pendinte de comuna Reviga. Initiativa deplasarii acestora din judetul Buzau in Baragan a fost a lui Gheorghe Negoita, Gavrila Popa, Radu Oprea, Radu Damian si altii. Ajunsi in inima Baraganului, ei au fost improprietariti cu cate 5 ha teren arabil din care 4 ha in camp, 0,13 ha teren in jurul vetrei satului de raion, 0,87 ha teren izlaz folosit la inceput in devalmasie si de asemenea au primit 0,50 ha teren, ca loc de casa.

Numarul familiilor colonizate si improprietarite la data de mai sus a fost de circa 320 carora li s-au atribuit suprafata de 1280 ha teren arabil, 278 ha izlaz, 42 ha teren raioane si 160 ha teren pentru locuri de casa. Terenul de izlaz nu s-a defalcat pe fiecare familie in parte, ci s-a folosit in comun pana in anul 1907 cand organele cadastrale au atribuit fiecarei familii teren in izlaz, separat.

Mosia sau tarlaua de teren a colonistilor a avut urmatorul perimetru: la est comuna Cazanesti, pe vremea aceea mosia lui Cantacuzino, plecand din lunca punctul prival si pana in nord in dreptul fostei movile zis Jidaru, la sud pana in privalul izlazului, la vest drumul care intra in comuna de la soseaua nationala, de la Dumitru T Radu si Ilie Gh. Stefan, mergand spre nord, pe la fostul put Ion Sarbu.
Intre anii 1884-1889 este construita biserica cu hramul ,,Sfintii Voievozi Mihail si Gavril’’, constructie realizata din alte doua biserici din lemn dezasamblate din satele Nuc si Govora din judetul Buzau. Primul preot a fost Radu Guzulescu.
La 15 februarie 1887 a avut loc numirea primului invatator al scolii din sat in persoana domnului D. Marinescu, absolvent de scoala normala.
In baza Legii nr. 704, la 10 februarie 1896,,, catunul’’ Munteni Buzau se dezlipeste de comuna Reviga si formeaza o comuna separata numita Munteni Buzau.
In anul 1906 comuna avea 1332 de locuitori din care 280 erau contribuabili. La scoala din sat erau inscrisi 188 de copii.
Recensamantul din anul 1911 releva existenta unui numar de 1709 locuitori; 448 de case; o banca populara,, Munteanca’’; doua mori(una pe benzina si una pe motorina); doua targuri anuale(La 6 august si 8 noiembrie); un post telefonic; o scoala cu local propriu.
In anul 1948 comuna avea 3168 de locuitori; 842 de gospodarii; 5459 ha teren arabil.
La 11 iunie 1948 au fost nationalizate: doua mori,doua darace de lana, banca populara,, Munteanca’’, cooperativa pentru desfacerea marfurilor.
La 23 august 1952,prin abuz de forta, dupa model sovietic, s-a constituit,,Gospodaria Agricola Colectiva-23 August’’ care va fi desfiintata prin Legea nr, 18 din 1991.
In 1958 incepe construirea unui local de scoala in Satul N ou.
In 1961 incepe construirea Caminului Cultural in incinta caruia va functiona si Biblioteca Comunala infiintata inca din anul 1956.
In anul 1973 este data in folosinta o noua scoala (P + 1) cu 8 sali de clasa si 2 laboratoare.
In anul 1975 s-a inaugurat Dispensarul medical din camuna.
Recensamantul din anul 1980 releva existenta unui numar de 5130 locuitori si 1524 de gospodarii.
Ultimul recensamant efectuat in anul 2002, recensamant al populatiei, releva existenta unui numar de 4100 locuitori(3876 cu domiciliul stabil, restul cu domiciliul flotant) si 1563 de gospodarii. In urma recensamantului agricol din anul 2003 s-au inregistrat urmatoarele date:

-suprafata totala a localitatii este de 5900 ha, din care:
-teren agricol (ha) - arabil - 384
-pasuni (ha) - 399
-vii (ha) - 169
-paduri(ha) - 16
-ape(ha) - 14
-drumuri (ha) - 310
-curti-constructii (ha) - 116